Viata bate filmul – Norvegia vs Romania 2-2

Ei bine, DA. Iata ca, inca o data, se adevereste zicala „Viata bate filmul”. Si cum puteam sa incep activitatea pe acest blog, decat cu o poveste reala, parca desprinsa din filmele americane.

Dupa o scurta perioada de timp in care mi-am pierdut increderea legat de sansele echipei nationale de fotbal la orice calificare, fie ea si in vreo cupa inventata de noi, iata ca mi-am regasit speranta si mi-am invitat prietenii sa vedem meciul impotriva Norvegiei la o terasa. Hmm, mancarea nu a fost asa buna cum ne asteptam, sau mai degraba credeam ca platoul ala de 4 persoane chiar sa ajunga la 4 persoane :)).

Sa revenim, totusi, la oile noastre, daca imi permiteti sa citez un intelectual in viata.

Nationala noastra de fotbal se zbate, DIN NOU, sa prinda o calificare miraculoasa la un turneu final. Parca revad un film cu scenariu cliseic „americanesc”, dar in care speranta moare prima, odata cu sansele echipei noastre. Totusi, cum le spuneam si baietilor la final de meci, daca batem Spania, tur-retur, avem sanse la primul loc. Nu stau eu prea bine cu matematica, dar parca nici nu sunt atat de optimist. S-ar putea sa ne dea cu terenul in cap si Spania, sau de ce nu, Malta, viitoarea adversara, daca ii privim de sus asa cum am mai facut in urma cu cativa ani cu alte nationale precum Lituania sau Luxemburg.

Aseara am avut parte de un meci tragico-comic, in care mingea s-a lovit de doua ori de Keseru si a intrat in poarta. Prima repriza a fost destul de slaba, cateva suturi anemice pe spatiul portii, mai degraba lovituri de cap din partea lui Puscas. Un jucator de perspectiva, tanar si de viitor in lotul nationalei, daca vom reusi sa gasim un antrenor cu cojones (coite – 2 la numar si din alea mari) care sa faca un prim 11 valoros cu jucatori tineri si care dau totul pe teren, nu care vin din vacanta sau de la frecat banca pe la nu stiu ce echipa din liga a „paispea” din Ungaria.

Imi place sa spun lucrurilor pe nume, iar asta fiind blogul meu personal, o sa spun lucrurilor pe nume, indiferent de cum afecteaza sau pe cine afecteaza parerile mele. Desi nu il vad inca pe Hagi un jucator mare, aseara a avut o sclipire de geniu in multe momente cheie ale jocului, iar acest lucru parca imi da sperante ca o sa vad si eu in viata asta echipa Romaniei de fotbal la un turneu final. Din pacate, nu la noi acasa, ca sigur nu o sa ne calificam la Euro 20 20.

Cred ca este momentul ca domnu’ Gurita Contra sa puna in aplicare planul de reconstructie al nationalei. Ar trebui sa cheme jucatori tineri care demonstreaza deja ca sunt capabili sa se lupte de la egal la egal cu echipe mari. Avem foarte multi jucatori buni pe care inca nu ii ia in calcul, decat atunci cand jocul este deja pierdut si suntem prinsi cu pantalonii in vine. Pai macar sa le aratam de la inceput ca avem cojones, nu sa tremuram cu fundul in poarta o repriza intreaga.

Oarecum ma oftic cand vad ca in sfarsit avem de unde alege, dar alegem sa jucam tot cu fosti fotbalisti care nici nu mai stiu cum este sa te bucuri atunci cand dai gol. Meciul cu Norvegia a fost inca un episod cu care ne-am obisnuit deja. Am vazut acea frica tipic romaneasca in care jucatorii s-au gandit doar sa nu luam bataie. Chiar sunt curios cand o sa intram si noi pe teren cu gandul de a le scoate fotbalul din cap adversarilor…nu unora sub nivelul nostru, evident. Nu de alta, dar in ultimii ani si aia mici s-au dovedit a fi o nuca prea greu de spart.

Pe final de meci dupa ce Odegaart si-a facut de cap cu apararea noastra, am reusit sa scoatem capul din pamant si sa il luam la tinta pe Keseru. Trebuie sa ii laud si pe norvegieni putin. Odegaard asta e talentat rau, nu degeaba l-a luat Real de la 16 ani. A reusit sa lege foarte multe pase in jumatatea noastra de teren si a punctat intr-un moment cheie al jocului in care ne-au lasat fundasii pe la mijlocul terenului.

Nea Gicule lasa numarul 10 si fugi dupa Florescu ca e prea greu, taticule, sportul asta.

Tatarusanu merita o nota mare pentru modul in care a aparat. A fost putin si vina sa la primul gol ca s-a bazat prea mult pe fundasi, dar asta e viata. Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti. Si totusi, inca un meci bun pentru portarul noastru. Macar am avut mereu portari buni, dar nici eu nu pot sa apere tot, daca nu au sustinere in aparare.

Tucudean ar merita sa prinda urmatoarele meciuri titular. L-as vedea in atac alaturi de Puscas si in spatele lor pe Hagi. Desi, cred ca si Tanase de la FCSB ar merita mai multa incredere din partea selectionerului. Chiar avem de unde alege si vin si astia mici de la U21 in curand…jucatori foarte buni pe care ne vom putea baza in urmatorii ani, daca are cine sa ii cheme la nationala. Budescu inca mai poate fi convocat fiindca stie foarte bine jocul si este omul perfect sa dea drumul la contra-atacuri devastatoare. Offf, gata, am spus tot ce aveam pe suflet….desi as mai puncta multe lucruri, dar deja v-am plictisit.

Hai Romania!!!

 

Sursa foto:legalbet.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *